joi, 26 septembrie 2013

Când ne aflăm în faţa marilor comori

Coelho m-a lăsat din nou fără somn.
După o noapte în care am călătorit alături de un tânăr prin pustiul Saharei, mi-am dat seama că uneori este de ajuns să citeşti o carte, pentru ca să mai tai din lista cu întrebări.
Şi anume, întrebări, care te chinuie pe la 22 de ani. Şi căutări. Şi vise.

***
Cu cât te apropii mai mult de visul tău, cu atât lucrurile devin mai anevoioase.
***
- La ce bun un revolver?
- Ca să învăţ să am încredere în oameni.
***
Poate că Dumnezeu a creat deşertul, pentru ca omul să poată zâmbi la vederea curmalului.
***
Toate lucrurile de sub Soare sunt scrise de aceeaşi Mână.


Dragostea face un suflet geamăn pentru fiecare om care munceşte, se odihneşte şi caută comori sub soare.


URMĂREŞTE ÎNTOTDEAUNA SEMNELE.
*** 
Dacă dai atenţie prezentului, îl poţi îmbunătăţi.
***
Uită de viitor şi trăieşte în fiecare zi. Dumnezeu are greijă de copiii Lui.
***
Oamenii visează mai mult la întoarceri, decât la plecări.
***
Frica de suferinţă este mai grea decât suferinţa.
***
Puţini urmează drumul care le este trasat, adică drumul Legendei Personale şi al Fericirii. Ei cred că lumea este un lucru ameninţător şi lumea chiar le devine ameninţătoare.
***
Ora cea mai întunecată e cea dinaintea răsăritului.
***

Când ne aflăm în faţa marilor comori, nu le vedem niciodată.
Pentru că oamenii nu cred în comori.
***

[ALCHIMISTUL]



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

votre opinion :